La finalul anului 2025, România s-a confruntat cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din ultimii ani: aproximativ 9,8%, conform datelor oficiale privind evoluția prețurilor de consum. Această valoare este semnificativ peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României (BNR), stabilită la 2,5% ± 1 punct procentual, și reflectă creșteri ample ale prețurilor la produse și servicii de bază, cum ar fi energie electrică, alimente și servicii de consum.
Inflația ridicată observată în 2025 are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt:
- eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, ceea ce a dus la scumpiri semnificative ale facturilor pentru consumatori și companii;
- creșterea costurilor de producție și ajustări ale surprizelor de ofertă în lanțul economic.
Aceste efecte s-au suprapus peste presiunile tradiționale asupra prețurilor, generând un avans al inflației mult peste anticipările din primăvara anului 2025.
Ce arată prognoza BNR pentru 2026
În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR și-a actualizat prognoza pentru evoluția prețurilor în 2026.
Astfel, pentru sfârșitul anului 2026, BNR anticipează o reducere semnificativă la aproximativ 3,7%, cu condiția ca efectele exogene și șocurile de ofertă să se atenueze gradat.
Revenirea inflației în intervalul țintei este proiectată să se realizeze abia în 2027, conform scenariului central de proiecție.
Această traiectorie este condiționată de reducerea factorilor de presiune – cum ar fi eliminarea efectului actual al scumpirilor de energie și ajustările fiscale – și de restrângerea cererii agregate în economie, pe fondul politicilor fiscale și monetare mai prudente.
Ce înseamnă aceste evoluții pentru investitori
Pentru cineva care investește sau plănuiește să investească pe piața de capital sau în alte active financiare, inflația și perspectivele ei sunt esențiale din cel puțin trei motive practice:
- Randamentele reale pot scădea dramatic
Dacă un instrument financiar oferă un randament nominal de, să zicem, 8% pe an, dar inflația este de 9,8%, atunci randamentul real (ajustat cu inflația) este negativ. Practic, puterea de cumpărare a banilor tăi scade, chiar dacă ai un câștig nominal. Acest lucru influențează cum evaluezi rentabilitatea activelor pe termen scurt și lung. - Deciziile BNR și dobânzile vor influența costul capitalului
Într-un mediu de inflație ridicată, BNR va menține probabil dobânzile la un nivel relativ ridicat pentru a tempera presiunile de prețuri. Dobânzile mai mari înseamnă costuri mai mari pentru credite și pot îngreuna finanțarea investițiilor, atât pentru companii, cât și pentru gospodării. - Volatilitate și evaluări ale activelor
Piețele financiare tind să fie mai volatile atunci când inflația bate așteptările. Investitorii devin mai precauți, ceea ce poate duce la oscilații mai mari ale prețurilor acțiunilor sau la ajustări în prețurile obligațiunilor.
Strategii practice pentru investitori în perioade de inflație ridicată
În fața unei inflații persistente, investițiile pot fi ajustate astfel încât să ofere protecție și să păstreze valoarea reală a capitalului.
Un investitor ar trebui să ȋși diversifice portofoliul cu instrumente care au potențial de a păstra sau crește în termeni reali (de exemplu, acțiuni de companii solide cu creștere de profit care poate absorbi inflația). De asemenea, obligațiunile indexate la inflație sau instrumentele cu dobândă variabilă pot oferi protecție într-un ciclu inflaționist.
Monitorizarea evoluției politicilor monetare și fiscale este obligatorie, deoarece acestea oferă indicii despre direcția generală a economiei și riscurile asociate portofoliului.
